Peru (1).Lima

Anul acesta ,in mai,am împlinit 50 de ani.

#50 .Pentru unii pot părea multi,pentru alții putini.Pentru mine sunt perfecți ! Făcând o matematica simpla,unii ani mi-au dat cu plus,alți ani mi-au dat cu minus,sunt vreo câțiva ani care îmi lipsesc cu desăvârșire din memorie și numărătoare .Sunt mândra de fiecare rid pe care îl am,pentru ca el este dovada zilelor și nopților în care am luptat.Cu mine,cu alții,cu soarta.Timpul trece liniar,simt asta în oasele care încep sa ma doară, dar în același timp timpul pare a fi și ciclic,încă ma simt ca la 30 și ceva….Uitându-ma în urma nu cred ca mi-as dori sa o reiau de la început. Sunt sigura ca as face aceleași greșeli și a- și lua aceleași decizii.Bune sau proaste .Ma uit doar înainte și îmi doresc sa îmbătrânesc frumos.

Nu mi-am propus în mod concret sa fac ceva majestuos de ziua mea. Teoretic,ar fi fost frumos sa dau o masa mare, sa îmi adun toți prietenii și sa bem până dimineața într-un restaurant . #50 e un bun prilej sa faci chestia asta. Si numai sa sărbătorești faptul ca ai ajuns până aici.

Avem doua vieți. A doua începe când realizam ca de fapt AVEM DOAR UNA.

#50 e un bun prilej sa conștientizezi treaba asta ,dacă intre timp ai avut treaba .

Ianuarie ,început de an . Nu am un plan precis pentru vacanta.Anul trecut am comis o aroganta maxima si am vizitat India și Bali într-un interval de 6 luni.Bugetul ,fizicul,psihicul,chakrele îmi erau încă grav lovite de experiențele avute în Asia.

Știam ca Anca organizează o excursie în Peru.Nu mi-am bătut capul ,nici măcar nu am aruncat un ochi peste linkul pe care mi l-a trimis ,by default ,bănuiesc.

Cu Anca am fost în India și am petrecut clipe absolut senzaționale. Am râs ,am plâns ,ne-am integrat în absolut ,ne-am aberat cu gratie pe toate subiectele posibile.Anca e sora mea din alta viata ,sunt sigura de treaba asta .E blonda și suava ,asa cum mi-as dori sa fiu și eu ( next time,maybe ) .Vorbește încet și calm,pentru ca e moldoveanca cu MBA luat în USA.

Catalina ma suna sa îmi comunice ca s-a înscris in tripul din Peru. Ii dau ignore. Inca integrez și rumeg experiența din Bali si nu am chef sa ma sui again intr-un avion .

Dupa India ne-am promis una alteia ca ea vine cu mine in Bali si eu vin cu ea in Peru.Astea erau obiectivele personale .Ea a venit cu mine în Bali ,dar pe Mount Batur ,când îmi scuipam plămânii si simțeam ca leșin pe muntele ala i-am spus ” Catalina,știu ca ti-am promis ca vin cu tine în Peru,dar o sa mor pe munții aia .Asa ca ,va trebui sa mergi fără mine în Peru.

Deci Catalina pleacă în Peru.Ma bucur pentru ea,pentru ca știu ca și-a dorit treaba asta.

Prin februarie o sun pe Anca.Aveam nevoie sa ma ajutate cu ceva concret.Ii spun de ce am nevoie,Anca ma ignora și începe sa îmi vorbească despre Peru.O ascult cu răbdare ,politicoasa fiind si nereușind sa o întrerup. In gândul meu ziceam” Putem,fata sa ne concentram pe subiectul pentru care te-am sunat ? ” Ca sa nu fiu agresiva și sa i-o tai scurt ii spun ca Peru pentru mine pare „the final frontier ” ,ca am rău de înălțime,am #50 ,conform tuturor standardelor sunt semi ponderala,fumez ca un turc dinaintea bătăliei de la Rovine și o sa trebuiască sa ma care în brate. Anca îmi da ignore și continua sa îmi spună ca Peru e amaizing ,mandatory si folosește toate cuvintele pe care le are ii dicționar.

Si ,la un moment dat îmi spune sa îmi ascult intuiția.

Fuck !!!! Înainte de a închide telefonul știam ca voi pleca în Peru !

Care dintre voi nu și-ar dori sa viziteze Machu Picciu ? Pentru ca ,sa fim serioși dacă spui Peru ,spui Machu Picciu. Plecarea e exact de ziua mea. Coincidenta ? Destin ? Sincronicitate ?Îndeplinirea dorințelor ?Cadou ?

Cert este ca după ce am închis telefonul ,după 30 de minute i-am dat mesaj lui Anca.”Vin în Peru !”.Am sunat-o pe Catalina sa o anunț. Mi-a răspuns sec : „Știam ! ” M-am gândit sa ii reamintesc ca acum 30 de minute eu nu știam ca vin în Peru ,dar am lăsat-o moarta.

In ziua în care am împlinit 50 de ani ,m-am urcat în avion cu destinația PERU.

Dupa o călătorie interminabila pe ruta Cluj-București-Paris-Lima ,am aterizat in Peru la ora locala 18.Pornisem pe ziua si ajunsesem pe ziua.Am zburat contra fusului orar ,diferența este de 8 ore ( in minus ) fara de ora Bucurestiului.

Daca în Asia nu am simțit diferența de fus orar ,acomodarea cu noua ora in Peru mi s-a părut înfiorătoare.Poate ca faptul ca am zburat înapoi ? De unde veneam fusese deja ora 18 .Pentru noi ,teoretic era 6 dimineața nu 6 seara. La ora 3 din noapte ne scriam pe grupul de whatts up si ne întrebam unii pe alții dacă dormim.

Prima zi în Peru a însemnat Lima.

Nu am citit nimic înainte de plecare ,asta ca sa nu am nici o așteptare concreta.Am zis ca nu are ce sa ma dea pe spate ,sunt cetățean globalizat umblat prin lume. ,Caucazian alb ,școlit și având aroganta specifica europenilor care le știu ei pe toate.Vizitam o țara din lumea a treia ,săraca vai mama lor ,care ma va primi întinzându-mi covorul rosu .

Of ,doamne ! E a nu-știu-cita-oara când mi se demonstrează ca de fapt suntem niște ignoranți,plin de sine și aroganți.

Poporul asta construia orașe pe vârful munților în 1200 ,având cunoștințe și tehnologii de care europenii la vremea aia nici nu visau.

Imperiu incas a fost cucerit de către spanioli in 1532 de către Pizzaro ,un exportator spaniol . Armata lui Pizarro era formată doar din 180 de oameni, un tun și 27 de cai, de multe ori, fiind nevoit să treca peste anumite confruntări ce l-ar fi distrus, prin negocieri. 

Neînțelegerile dintre conducătorii imperiului Incas ,care erau într-un război de succesiune ,180 de oameni si 27 cai ,plus virusul variolei adus de unul dintre marinarii lui Pizzaro au decimat imperiul Incas .Au rămas in urma lor : Cusco -capitala incasa ,Machu Picchu ,limba Quechua ( ca si marca Dechatlon ) si o mulțime de întrebări la care încearcă sa răspundă o întreagă comunitate de deștepți școlita la Harvard ,Cambridge si MIT.

Primul contact cu Lima a fost derutant.Nu datorita clădirilor,oamenilor .Ci datorita atmosferei. Era semi întuneric si gri.Nu păreau nori ci o pâcla deasa acoperă cerul.Nici o raza de soare. In mai,in Peru e iarna.

Ulterior am aflat ca Lima e în desert .( In desert !!! ) Si nu ploua niciodată. Iarna, un strat de nori inferiori plutesc de-a lungul coastei şi o ceaţă densă, pe care peruvienii o numesc garúa, pătrunde pe uscat dinspre Pacific. În acest anotimp, pot trece luni la rând fără să se întrezărească vreo licărire a razelor soarelui.  Nu ma așteptam sa aterizez în desert ,desert unde e iarna si bate curentul rece Peru ( curentul Humboldt ).Chestia asta am descoperit-o ulterior googalind ,ca nu înțelegeam nimic din ceea ce vedeam.

Pentru mine Lima se împarte in doua : Centrul -construit de spanioli ,cu catedralele catolice având o arhitectura cunoscuta ,si Miraflores , superbul cartier al Limei construit pe malul stâncos al oceanului Pacific .

Lima- zona centrala :

Intre zona centrala si Miraflores se întind străzile Limei .Sărăcăcioase și gri.

Si apoi …Zbang ! Miraflores

Am mâncat in Miraflores ,in cartierul artiștilor unde străzi întregi sunt colorate cu graffiti spectaculoase.

Daca ajungi în Peru ,obligatoriu trebuie sa mănânci ceviche. Pentru ca e considerata mâncarea tradiționala în Peru. Am mâncat ceviche în prima zi în Lima,la Aguas Caliente -Machu Picchiu si în Cusco.

Ca sa nu ma chinui sa va explic cu cuvintele mele ,sa vedem ce zice Wiki ,ca e mai informat ca mine .

Ceviche, also cebiche, seviche or sebiche^[5][6] (Spanish pronunciation: [seˈβitʃe]), is a seafood dish typically made from fresh raw fish cured in citrus juices, such as lemon or lime, and spiced with ají, chili peppers or other seasonings including chopped onions, salt, and cilantro. Because the dish is not cooked with heat, it must be prepared and consumed fresh to minimize the risk of food poisoning.^[7]Ceviche is usually accompanied by side dishes that complement its flavors, such as sweet potato, lettuce, corn, avocado or plantain.^[8][9][10] The dish is popular in the Pacific coastal regions of Latin America.^[2] Though the origin of ceviche is hotly debated, in Peru it is considered a national dish.^[8]

Peruanii sunt mici de înălțime ,se îmbracă colorat și își poarta copii în spate .La fel ca si in Asia e o explozie de culori si texturi in hainele lor și ma întreb încă o data de ce noi ,europenii suntem îmbrăcați in toate nuanțele de gri si bej terne si triste .

Apoi imi amintesc ca Zara hotărăște trendurile si e mai simplu si ieftin sa vopsești țesăturile in alb,negru gri si bej.Ca trebuie sa trăiască si directorii aia de marketing ,sa meargă în Maldive și sa isi cumpere yahturi in Mediterana.

La fel ca si în Asia ,am văzut in Peru cele mai frumoase femei urâte ,îmbrăcate in culori electrizante : rosu,galben,violet …toată gama Pantone disponibila.Se îmbracă la fel de mii de ani,isi vopsesc lina si firele de alpaca natural ,folosind tot ceea ce natura le oferă.

In Lima e enervant de curat pe străzi,fumatul e interzis ,nu vezi nici un muc de țigara aruncat pe jos ,vorbesc o spaniola din care nu am înțeles nimic ,cu tot antrenamentul meu serios de peste ani la vizionat telenovele ,au cite un cutremur de 8 Richter din doua un doua săptămâni si beau Pisco Sour ,o băutură alcoolica tip cockteil .Delicios.

M-am bucurat de Lima atit cit am putut.Era chiauna de somn ,cerul era gri ,eram in desert si era iarna.Nimic care sa bată cu așteptările mele .De fapt ,nu avem setata nici o așteptare ,pentru ca Lima nu exista pe harta mea mentala. Stiam doar ca e capitala Peru si asta pentru ca a trebuit sa tocesc in-nu-știu-ce clasa toate capitalele lumii ca sa trec clasa la geografie.

Dar,oricum a-și lua-o,Lima e un spectacol .