Pentru un gourmand un restaurant cu stele Michelin poate fi un must.

Eu nu sunt un gourmand,mănânc ce îmi pui în farfurie ,nu fac fitze si nu am idei preconcepute .

Asta la prima vedere.

In esență dacă nu îmi place mâncarea,o las în farfurie dar  nu strig în gura mare.

Nu am feluri preferate ,nu ma dau în vânt după dulciuri,masa fara pâine nu e masa ,îmi place carnea medium rare și înghețata. Nu îmi place rizzoto ,nu ma dau în vânt după paste,iubesc cartofii dar ma enervează ca nu știu sa ii gătesc perfect,nu pun mazăre în salata de beuf .Deci sunt o fitoasa.

Nu știu sa fac diferența dintre maghiran și cuișoare ( de fapt habar n-am ce e ala maghiran )  și niciodată,dar Niciodată ! nu voi găti cu nucșoară ( deși..habar nu am ce e aia .. Dar am o ideea clara asupra aspectului ! )

Gătesc ,ca e în fisa ADN ului unei ardelence ,dar numai dacă e mandatory și e caz de extrema urgenta ,ca sa  nu mor de foame.Pot sa stau nemâncata ore întregi,nu posed indicatorul ala de “dacă nu mănânc în următoarea jumătate de ora o sa ucid pe cineva “ .Daca e sa aleg intre vin și bere  -sa fie vin. Exclus spirtoase.Pentru mine exista 2 condimente mari și late : piper și boia.Restul e can-can. Plus pătrunjelul. Atât.

La fel ca și deschiderea mea pentru locuri și experiențe noi , MÂNCAREA o abordez în aceeași maniera.

Se spune ca creierul nostru ne spune dacă ne place o mâncare sau nu .Si face acest lucru bazându-se pe gusturile cu care am fost obișnuiți in copilărie ,care sunt stocate în memoria noastră.

Din acest motiv vorbim despre mâncarea de la mama ca gustul suprem .Asta pentru ca ,în memoria noastră acest gust a fost inscripționat de atâtea ori ,incit este primul gust pe care memoria nostra îl cauta.

Daca în copilărie nu ai crescut cu picioare de broasca sau cardamom în ceai ,în mod sigur în momentul în care le vei gusta prima data tot sistemul va fi dat despre cap.

Din acest motiv dacă mergi în Asia poți avea un soc .Pe lingă faptul ca gusturile sunt noi nouțe  și creierul nostru e în faza : ce doamne iartă-ma trebuie sa zic acum ,ca neam de neamul meu ,pe tot arborele genealogic până în cretacic nu a gustat asa ceva –mai e și factorul vizual ,care poate fi copleșitor.Dar asta nu înseamna ca gusturile nu sunt bune/incredibile/excepționale. Doar ca creierul tău iți da un Warning/Stop/Nici vorba/ care iți încleștează fălcile .

Bun.Sa revenim. Restaurante cu Stele Michelin.

Pe scurt ,sunt restaurantele considerate de TOP   .

Ghidul Michelin a fost lansat prin 1900 ,când celebrul fabricant de cauciucuri franceze a lansat un ghid  care sa ii ajute pe șoferi sa găsească locurile unde puteau sa își repare mașinile ,sa găsească cazare decenta și locuri unde pot manca în timpul călătoriilor lor prin Franța.

Treptat ,ghidul a început sa indice restaurantele remarcabile acordându-le o stea,doua stele și maxim 3 stele.

Cele 3 clasificări din ghidul Michelin reprezinta :

O stea– restaurantul este foarte bun.

Doua stele : Restaurant cu meniu excepțional ,merita sa faci un popas în drumul tău

Trei stele : Restaurant cu meniu excepțional ,merita sa călătorești până la el !

In zilele nostre aceste clasificări echivalează cu Premiul Oscar pentru industria culinara ,iar stelele acordate unui restaurant ii vor aduce o cifra de afaceri cu multe zerouri.

Cum se acorda stelele ? Ei,aici intervin misterioșii și “ nevăzuții “ inspectori.

Aceștia sunt anonimi și nu au voie sa își dezvăluie identitatea nici măcar familiei, existând riscul ca rudele sa se laude cu faptul ca ii cunosc. Un inspector Michelin are în jur de 40 de ani și o experiență de cinci ani în restaurante sau industria hoteliera.

Cind se duc în inspecție ,o fac în anonimat perfect și plătesc nota de plata .Ei evaluează doar mâncarea din farfurie după mai multe criterii : calitatea ingredientelor ,măiestria tehnicilor de gătit,armonia și echilibrul aromelor și texturilor ,expresia personalității chefului în mâncarea sa ,consistenta de-a lungul timpului.

Aspectul restaurantului,decorul,ambianta nu sunt evaluate ,și nu fac obiectul clasificării Michelin.

Stelele Michelin sunt acordate chefului. Din acest motiv are Gordon Ramsay – 16 stele. Insa cel mai celebru bucătar este Alain Ducasse – 21 stele. Si cele mai multe stele :Joël Robuchon – 32 stele,care insa a decedat in 2018.

Pe scurt ,într-un restaurant Michelin vei mânca de la : bine la excepțional.

Cele mai multe restaurante clasificate cu stele Michelin se găsesc în Franța și orașul cu cele mai multe restaurante de 3 stele Michelin este Tokio !

Cam asta ar fi teoria.

In practica ,dacă dorești sa maninci ai o experiență într-un restaurant clasificat trebuie sa faci rezervarea în avans cu aproape 3-4 luni pentru un restaurant cu 3 stele ,2-3 luni pentru un restaurant cu 2 stele.Pentru un restaurant cu o stea poți avea noroc și reușești sa rezervi cu o luna înainte.

Ai nevoie de un card ,o ținuta formala și sa te prezinți exact la ora la care rezervarea a fost făcuta.

De ce am pus pe lista mea un restaurant Michelin ?

Pentru ca ,de câțiva ani ma uit,(când ma uit) ,la emisiunile culinare care ne-au acaparat timpul la TV.Master Chef,Chefi la Cutite ,Top Chef..etc,etc.

Cind ajung băieții/fetele alea în etapele semifinalelor/finalelor începe nebunia : mousse de morcovi ,infuzie de rubarba ,pireu de coada șoricelului ,creme glace de piciorul cocosului,panseluțe pe grătar .

.Ma tot întreb de unde le mai scot și unde ,frate,au auzit și au învățat sa prepare asemenea rețete? De zici ca la bunicii lor de la țara numai filet mignon și sos Bechamel au mâncat la micul dejun.

Plus Bontea/Dumitrescu/Scarlatescu care încep : olala,ce texturi fine combinate simt în cerul gurii ?

Ce simți,boss ??? ca în filmarea pe care ne-a arătat-o 30 de secunde vezi niște dungi colorate trase cu pensula .Ca nu mai știi dacă e mâncare sau arta moderna contemporana.

Nu am văzut în nici o semifinala/finala o ciorba cinstita ,niște mici cu muștar,chiar și reinterpretat sau niște gogoși .

Nope !

Toata lumea gătește piept de rata pe pat de struguri portocalii confiați ,decorați cu urme de rozmarin și piper Suchan si aromatizați cu anason stelat cules dimineața.

Asa ca mi-am propus sa înțeleg care e treaba cu mousse-ul de sfecla,combinat cu dulceața de varza aruncata în ploaie pe o farfurie cit un cauciuc Michelin.

Asa ca ,cu tupeu ,in excursia mea la Roma am rezervat o masa la Aroma-restaurant cu 1 Stea Michelin ,care servește si Lunch ,adică pe românește e deschis și la amiaza nu numai seara.

Partea mișto la restaurantele astea e ca poți comanda A la Carte ( bine,bănuiesc ca opțiunea asta e pentru connoisseuri ,care pricep ce vrea sa spună poetul )sau poți alege meniul de degustare ,în care meniul e prestabilit și iți da sa mănânci un pic din toate .Daca te lasă cardul inima poți sa alegi si paringul de vinuri ,adică oamenii aia iți schimba vinul la fiecare fel de mâncare .Vin care se potrivește cu ceea ce ai în farfurie.

Mincarea arata ca în pozele de mai jos. Am trecut și traducerea meniului scris de chef.

Ca sa nu avem vorbe: am făcut pozele și am luat meniul ca sa știu ce mănânc. Traducerea în româna e clar cu google translate ,ca altfel ,numai din ce e în farfurie e complicat sa spui ce ai mâncat -))

So ,let the game begin:

Roasted octopus with purple cabbage, lemon gel and thyme

adica :caracatita prăjită cu varză violet, gel de lămâie și cimbru.

Next :

Lamb cooked at low temperature, glazed in its sauce, peppers and pineapple and ginger chutney-

Miel gătit la temperatură scăzută, glazurat în sosul său, ardei și ananas și ghimbir.


Fettuccelle with two-colors of tomatoes, pink prawns and toasted almonds

Fettuccelle cu două culori de roșii, creveți roz și migdale prăjite

Scallops on velvety sauce of ‘’ aio e ojo ’’, wild broccoli, lake fish eggs and taggiasca olive crumble

Scoici in sosul catifelat de „’ajo e ojo’ ‘, broccoli sălbatic, ouă de pește de lac( asa zice traducere asa zic….) și masline tocate .

Raviolo stuffed with guinea fowl with green tomato coulis, rosemary air and smoked bacon powder

Felul de mai jos ar fi in traducere :Raviolo umplut cu „guinea fowl” roșii verzi, aer de rozmarin și praf de bacon afumat. La faza cu „rosemary air ” deja eram fericita.Asta cautam sa inteleg ! Nu m-am mai chinuit sa caut in farfurie aerul de rozmarin si praful de bacon afumat. Guinea fowl nu v-as putea spune ce reprezinta.

Iberian suckling pig scented with grappa, fig compote, cooked must and black cabbage

Porc iberic parfumat cu grappa, compot de smochine, must fiert și varză neagră


Conform așteptărilor,porcul cu smochine a fost preferatul meu.

A urmat desertul,care a început cu un preludiu iar finalizarea a fost cu un sufleu.

Sweet prelude

Our Soufflè

Sufleul e în planul îndepărtat al pozei. In planul apropiat e o chestie roșie ,delicioasa,care nu as putea sa va spun exact ce e .

Mâncarea a fost excelenta. Dar asta este garantat deja prin faptul ca restaurantul are o stea Michelin.

Ceea ce a fost peste așteptările mele a fost paringul de vinuri. Modul cum au reușit sa asocieze mâncarea cu soiurile de vin ,alegerea lor, e deja din alta liga. Mâncarea în combinație cu vinul a fost de mare angajament.

Am mâncat amestecând sosurile,dulcețurile alea și am înțeles acum de ce dungile alea din farfurie combinate cu carnea te dau pe spate. „Meserie pe câmpie ” e faptul ca băieții aia știu exact ce cantitate sa pună în farfurie astfel incit nimic sa nu fie prea mult sau prea putin.Plus asocierile tip „out of service” ,de iți resetează tot ce ai știut ca știi despre gusturi și arome . Oamenii ăștia își merita pe deplin salariile ,poziția si stelele.

Stelele Michelin iți garantează numai gustul din farfurie.Nu iți garantează ca restaurantul va fi decorat ultimul răcnet, nici ca la baie vei găsi apa de trandafiri .

Restaurantul Aroma din Roma beneficiază însa de o priveliște spectaculoasa :

Mi-a plăcut faptul ca la intrarea în restaurant vezi bucătăria .Este protejata de un geam ,dar poți vedea în orice moment cum băieții aia se agita la foc continuu.

Ca sa ajungi sa apreciezi cu adevarat o experiență culinara într-un restaurant Michelin ar trebui sa fi încercat înainte niște dish-uri de fine dinning. Adica sa o iei treptat ,ca sa înțelegi cu ce se mănâncă bucata de pâine pe care ți-o pun oamenii aia în fata.

Training-ul meu a început cu mâncărurile lui Andrei ( Love you ,Bericule ) și desert urile lui Steluca. Bericu reușește sa facă un plating incredibil dintr-o slănina fripta cu ceapa roșie.

Plus postările lui Mircea Groza cu care ma întâlnesc din din când când la piața .

Recunosc ca m-a dat pe spate restaurantul The Artist din București. Acolo deja e spectacol ,e chimie,e bucătărie moleculara.

Si ,preferatul meu ,BARRACA din Cluj  unde am mâncat ,exact ca la Roma ,citind din meniu ca sa înțeleg ce e în farfurie. Good job,Barraca,sunteți Top.

Pentru mine The Artist si Barraca ar putea intra în discuție pentru o stea Michelin (compar cu Aroma-Roma ) ,asta dacă inspectorii anonimi ar dori și și-ar propune sa viziteze restaurantele din Romania .Asta dacă nu au făcut-o deja.

Am pe lista :

Restaurantul Noua din București ,pentru ca il urmăresc pe Alex Petriceanu ,fost concurent MasterChef din primele ediții ,considerat unul dintre cei mai talentați tineri chef din Romania.

Viitorul restaurant a lui Alexandru Iacob,câștigătorul primei ediții a Top Chef și viitorul soț a lui Sânziana. Sânziana,finger cross pentru Alex.

 IBRIK, un mic restaurant din Paris,Restaurantul in care gătesc doi tineri Chefi romani, Bogdan Alexandrescu (aka Dex) si Ovidiu Malisevschi, care a fost numit recent de revista Vogue in Top 5  restaurante ale momentului din Paris  și in decembrie 2018 a fost menționat in LeFigaro – 20 best tables in Paris & 10 extra’s.

Nu sunt un gourmand și nici nu știu ce e aia nucșoara sau maghiran.

Dar simt și recunosc pasiunea .Cind e vorba de mâncare aceasta poate fi găsita în sufrageria unui apartament de bloc ,într-o cafenea insalubra din India ,la iarba verde ,într-un restaurant cu sau fără stele Michelin.

Pentru ca nu intotdeauna este vorba despre a balansa corect gustul intre o varza Kalle si somon învelit in avocado si presărat cu praf de castravete roz.

Experiența 1 Stea Michelin : fabuloasa.A fost cu bucurie ,abundenta și bogăție. Am râs,ne-am minunat,ne-am bucurat ca și copii și am sărbătorit Viata !

2 răspunsuri la „Aroma Restaurant.Michelin 1 Star”

  1. Minunata povestea !Scrisa in stilul caracteristic Danei Chioran.Colorat , vesel, convingator !Felicitari !

    Am citit si articolul tau despre Camino.Mi-a fost util tot ce ai scris .Iti sunt recunoscatoare  pentru ghidul lui John Brierley.Cel mai bun din tot ce am vazut  pe la diversi pelerini.Multumesc ! Zi insorita si o Primavara care sa iti infloreasca intregul an ! Roxana Chioveanu

    Apreciază

  2. Dana, ce sa zic, nu te dezici. Ai reusit sa surprinzi si sa descrii trăiri pe care le incercam cu toții sau ne faci sa le dorim dupa aceea.
    Pe lângă asta ne-ai si ” școlit” un pic. Am invatat cum sta cu stelele Michlin. Mi-aduc aminte ca erai la fel de fascinanta cand ne-ai povestit la ședința de cafea, de Institute Pantone, cum aleg ei culoarea anului.
    Te mai astept sa împărtășești experientele tale cu noi, ăștia care inca nu stim ca viata trebuie traita.

    Apreciază

Răspunde-i lui roxana chioveanu Anulează răspunsul