Zanzibar

Am fost in Zanzibar.

Pauza.

Am ridicat miinile de pe tastatura

Aud în acest moment: baga-mi-as, asta iar e in vacanta, citdoamneiartama castiga asta ca isi permite sa zboare in Zanzibar,fucksieuimidorescasta ,lumeamoaresieasebronzeaza, cemisto, arogantanesimtita, cumzboaraastacindnoinuputemiesidincasa.

Bun.

Daca ne-am răcorit sa trecem la partea a doua:

Da ma,stiu! ValiVijelie a fost in Zanzibar.

Am zburat cu el in același avion și la plecare și la venire. O jumătate de avion a fost ocupat de familia și prietenii lui. De unde știu? Toti aveau tricouri, pantaloni, șosete, genți, ceasuri pe care scria mare TOMMY. Tommy Hilfiger. Zici ca au devalizat magazinul din centru NewYork ului. Sau Taraba de pe stangă din bazarul din Istanbul.

Domnul Vijelie a fost de o decenta și de un bun simt remarcabila. Asta in cele 4 ore in care am stat inghesuiti ca sardelele in ~~aeroportul~~ hala de îmbarcare din Zanzibar, așteptând sa facem check in- ul la întoarcere.

Gasca TOMMY insa- de mare angajament! S-au foit, au pufăit, s-au împins, s-au agitat…Toti erau cumetri, whatever ce o fi însemnat asta. Daca nu erau cumetri,erau nași sau fini. Espectacular, cum ar zice francezul Gothe.

Ca sa sărbătoresc acest eveniment major din viata mea, la revenirea în țara mi-am cumpărat o pereche de teniși TOMMY! Am teniși de manelista!!!!

––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Anul de gratie 2020. Citit douazeci-douazeci, cu pauza intre … Asa cum ne-a invatat Doamna Viorica .

Omenirea, rectific, specia Homo Sapiens e lovita de prima pandemie trăita “live”. Ne închidem în case, învățam ce înseamnă “lockdown”, tragem obloanele, facem exceluri cu date luate de pe Woldometer. Zilnic, updatate dacă se poate din 2 în doua ore.

Planeta se oprește și așteptăm…

Teoretic ne pregătim sa murim. Practic, încercam sa supraviețuim.

Am stat in casa 3 luni in anul 2020. Am rupt Netflixul, am spălat geamuri, am dormit cat pentru 10 ani, am numărat cazuri de COVID– în jur si in întreaga lumea, am scris si aplicat proceduri, m-am spălat pe mâini până am făcut o dermatita atopica, am șters mese, tacâmuri, clanțe, tastaturi…și am așteptat….

Am asteptat sa… chiar? ce am asteptat?

Intre timp…cei anxioși au devenit și mai anxioși…și au explodat teoriile conspirației.

Am auzit cele mai mari inepții posibile debitate pe secunda, în toate domeniile. Aștept cu atenție și îngrijorare momentul de după vaccin, pentru ca am mari așteptări: netul sa meargă brici, cipul 5G sa fie echipat cu ultima tehnologie, cuptorul cu microunde sa pornească singur când trec pe langă el și Bill Gates sa îmi livreze la ușă o shaorma cu de toate. Cu o rugăminte speciala pentru oculta Mondiala: Boss-ilor, ne liniștim si noi? Putem sa trăim și noi, si’l vous plait?

Recunosc sincer ca am așteptat ca în 1 ianuarie 2021, Oculta Mondiala sa dea un comunicat în care sa anunțe Planeta ca pandemia a fost eradicata. Si ca ne mulțumește pentru participare.

Lăsând gluma la o parte, în 1 ianuarie 2021 mi-am amintit de Snoopy.

„Intr-o zi vom muri, Snoopy…-Da, dar în toate celelalte zile vom trai….”

In aroganta nostra specifica am uitat ca virusul e un organism viu, care va lupta și el sa supraviețuiască. Lupta asta poate dura ani, multi ani…Un an de zile am stat ascunși în munți, am purtat măști de protecție, nu ne-am apropiat unul de altul.

Daca asta va fi viata nostra de acum înainte?

Pentru ca în toate celelalte zile vom vrea sa traim, mi-am luat un bilet de avion către Zanzibar.

De ce Zanzibar? Pentru ca în aceaste vremuri de rastriște exista doua variante dacă vrei sa călătorești: ori pe o insula ( insulele sunt relativ controlabile la IN si OUT ) ori în fundul curții tale.

Asa ca am avut de ales intre: Zanzibar, Maldive si Republica Dominicana.

Pentru ca pentru Maldive nu ma calific, Republica Dominicana e pentru bogați… am rămas cu Zanzibar.

Glumesc. Precizez asta ca sa nu luați de bun ceea ce am zis mai sus: la data când am cumpărat biletele toate cele 3 insule erau la acelasi pret.

Am ales Zanzibar pentru ca…AFRICA.

Doresc pe aceasta cale sa mulțumesc în ordine: Ocultei Mondiale, lui Soros si Bill Gates, șefului meu și mamei mele.

Daca nu era pandemia asta în vecii vecilor nu îndrăzneam sa visez ca pot ajunge in Zanzibar. Insulele sunt destinații exotice, exclusiviste și scumpe. Ma rog, erau. Ca, in plina criza, agențiile de turism nu au avut încotro și au făcut mega promoții.

Cand spui Zanzibar te gândești la apele azurii si nisip alb. Stiti voi, pozele alea de iti tai venele.

In general, pozele făcute în insule sunt atât de spectaculoase pentru ca lumina e alta acolo. Lumina, energia, lipsa poluării. Exista un quelque chose… In general, dacă o poza e fabuloasa înseamna ca locul e fabulos. Da, sunt filtre, multi pixeli care ajuta. Dar …..

La fel cum Toscana are un trademark -respectiv chiparoșii, Provence- lanurile de lavanda vei ști ca pozele sunt din Zanzibar si nu de pe vreo alta insula dacă: triburile de massai si bicicliștii de pe plaja.

Plus albastru. Mult albastru.

Plus nisip. ALB. Adica o chestie la care noi ii spunem nisip pentru ca e pe malul marii.Deci e clar nisip. Doar ca e alb si are o consistenta de autostrada Soarelui ,ca altfel nu ar putea baietii sa se dea cu bicicleta pe malul marii.

Si apusuri ..Doamne apusurile din Zanzibar…..

Asa deci.

Am cumparat biletele catre Zanzibar in urma unui plebiscit pe grupul de whattsup care a durat 13 minute, unde s-a votat democratic.

Ma rog, eu, tot democratic am absentat de la votul final, ca eram in ședința. Am aflat ulterior ca s-a votat Zanzibar (nu ca ar fi contat destinația). Aportul meu a fost la alegerea hotelului, din lista finala de 7 posibile alegeri, eu am pus degetul pe hotelul cu cel mai mare scor pe Tripadvisor ”Sa fie asa, pe aroganta”. ( Băiatului care a inventat Tripadvisor: sa-ți traiască familia ! )

Pentru ca 20-20, planeta fugita in munti (conform imaginilor apocaliptice de pe Antena3, CNN si France 3) ca sa ma pot urca in avion a trebuit sa fac testul PCR, care mandatory trebuia sa fie negativ.

M-am prezentat regulamentar la clinica, m-a preluat o tanti imbracata de zici ca se pregatea sa aselenizeze pe Pluto, mi-a infipt un bat in nas pana la intersectia creierului mare cu creierul mic si m-a pus sa completez o gramada de formulare.

Am stat cu ochii pe mailul care trebuia sa ma anunte rezultatul testului ca pe rezultatele de la admiterea la facultate.Teoretic aveam bilete pentru Zanzibar, practic trebuia sa ma calific pentru urcarea in avion. Mi-am reaminit toate rugaciunile pe care le stiu, plus am invocat toti zeii emisferei estice. As fi cantat si niste cantecele vesele daca nu as fi afoana total, deci nu m-am riscat .

Am fost ultima din grup care am primit rezultatul, deoarece stau in fundul curtii si pana aici porumbeii ajung mai greu.

Pentru ca sunt fata cuminte, zeii planetei au spus: NEGATIV.

Îmbrăcata cu o geaca de puf ( afara erau minus 5 grade ), încălțata cu teniși ( la destinație erau plus 25 grade ) m-am urnit.

Aeroport Cluj -Romania-Europa.

Zanzibar-Tanzania-AFRICA

Ca sa ajungi la resortul pentru care ai platit o caruta de bani, indiferent de insula pentru care te-ai calificat, trebuie sa aterizezi. Undeva.

In cazul nostru, ZANZIBAR capitala insulei. UNGUJA. Zanzibar e un oras, dar pentru ca e mai simplu si comod -insulei i se spune Zanzibar. Mi se pare fair enough, ca sa nu ne mai complicam. Insula, apartine de Tanzania.

Aterizare pe un fel de camp. Aeroportul-un fel de hangar. But, HEY ! Remember ??? AFRICA !!!

ZANZIBAR. STONE TOWN

Partea antica a orasului Zanzibar se numeste StoneTown si merita indiscutabil sa fie vizitat.

Pentru ca :Farrokh Bulsara. Si pentru ca: strazile, cladirile, portile, cafenelele si freamatul specific.

Peste asteptarile mele: orasul si insula sunt foarte curate. Am venit pregatita sa aterizez in Africa si mi-am setat asteptarile pentru asta. Dupa Asia, adica India si Bali si America Latina- Peru ma asteptam la ce poate fi mai rau.

Zanzibar e relativ curat (nu mă luați ca reper, aveam in cap India… ,oamenii nu sunt agresivi ( iar nu sunt un reper de luat in seama- in India m-au hartuit efectiv ca sa facă poze cu mine pe plaja deoarece blonda + ochi albaștrii, in Zanzibar am avut o discuție civilizata cu un băștinaș massai ), se mișcă in ritmul lor (again, peste așteptări, but India/Bali…)

La ceea ce deja ma așteptam si imi era dor: femeile locului. Frumoase si senine. Îmbrăcate in culori vibrante. Râsetele. Piețele aglomerate. Legumele si fructele vândute la coltul străzii. Bucuria de pe fata copiilor.

Stone Town apartine parimoniului UNESCO. Arhitectura sa Swahili încorporează elemente din stilurile Arabe, Persiene, Indiene, Europene și Africane. Casele Arabe sunt notabile în special cele cu uși mari din lemn, ornamentate și sculptate

Restaurantele sunt in vechile case coloniale. Noi am beneficiat de o priveliste absolut superba. Plus fructe de mare pescuite dimineata.

In Zanzibar am mâncat zilnic ”captura zilei”. Adica pestele prins in dimineața respectiva. Pentru ca bucătarii nu știau ce o sa iti pună în farfurie la amiaza, ca sa nu se complice meniul era denumit generic. Si zilnic mâncai peste proaspăt din ciclul „cum mi-o fi norocul”. Overall, am fost mega-norocoasa, dar asta am stabilit deja.

O oprire necesara in StoneTown il reprezinta muzeul comerțului de sclavi. Piatra turnanta în comerțul de sclavi din secolul 18, insula era perfect plasata. Înconjurata de ape, nu departe de continentul african, Zanzibar a fost portul de plecare a vaselor încărcate cu sclavii din Africa de Est. Am ascultat apăsata povestea spusa de ghidul nostru, căruia i s-a schimbat intonația când ne-a spus povestea locului. Răzbătea o durere si o suferință din vorbele lui, pe care nu le-am putut asculta pana la capăt. Exista imprastiate in intreaga lume „Memoriale ale Durerii” și încă ma întreb cum am fost capabili noi, ca rasa umana, de atâtea atrocități.

Zanzibar ( acum vorbesc de insula ) are o religie predominant musulmana. Nu am simțit insa o rigoare dusa la extrem referitoare la religia locului. Femeile erau acoperite, imbacate dupa cutuma. Sincer, #samorio dacă nu le înțeleg de ce se acoperă din cap până in picioare.

Am suferit ca un caine de cald. Am crezut ca ma dezintegrez sub soarele Africii, pe stazile inguste si pline de oameni. Soarele african pentru o caucaziana blonda e letal. Cremele SFP50, european style sunt o gluma proasa . Bine, ca si Autan contra țânțarilor in India. Da, mandatory puneți in bagaj dacă plecați pe vreo insula la Tropice creme SPF50 ! Nu o sa va garanteze însa ca nu va va arde soarele. Nu arde, rectific, praji ! Idem, daca mergeți in India luati cu voi Autan contra tantarilor. Nu o sa va ajute la nimic, da măcar voi veti fi liniștiți.

Deci, da, le inteleg pe femeile locului care sunt acoperite din cap până in picioare. E cea mai buna metoda contraceptiva împotriva arsurilor solare. Motiv pentru care, mi-am mai pus si eu in cap o eșarfa, peste esarfa pe care deja o aveam. Si, jur, eram in stare sa imi trag o burka pe mine, doar ca sa ma simt confortabil. Pana la urma, sa nu uitam, o mare parte din obiceiurile care par impuse de o anume religie, au in back o necesitate de supraviețuire. Turcii nu mănâncă porc din simplu motiv ca, pe vremea cand conduceau o jumatate de lume si făceau expediții cu mii de ieniceri, care trebuiau hrăniți, au constat ca carnea de porc e greu sa transportat si se altereaza. Legenda spune ca intr-o expediție dupa ce Imperiul Otoman, la inceputurile imperiului, turcii au pierdut mai mult soldati din cauza toxiinfecțiilor alimentare cauzate de carnea de porc decat in lupta.

Dar asta este deja un subiect demonstrat, înaintașii noștri s-au folosit de inteligenta lor pentru a supraviețui și au folosit toate parghiile posibile. Religia a fost una dintre ele.

Daca nimic din ceea ce ar putea sa va ofere StoneTown nu va atrage, atunci spun ca trebuie sa vizitati orasul si numai pentru ca: Freddy Mercury. Bine, asta se aplica generatiei mele. Nu detailez cine a fost Freddy Mercury.

Spun doar atat :

Draga Freddy,

I love you. I will always love you.

Iti multumesc ca existi. Viata mea nu ar fi fost la fel, fara tine. Dupa tine, nimic nu a mai fost la fel.

Am ajuns pe strada unde s-a născut Freddy. Azi e hotel de 4 stele Puhoi de turisti. Am asteptat cuminte sa imi vina randul la poza. In tot acest timp am realizat ca știu pe de rost toate versurile melodiilor cantate de Queen. Si ca dupa Queen, nu stiu sa fredonez cap-coada nici un cantaret/trupa/manelist.

Recent am aflat ca exista Spotify ( bai ,eu de ce am aflat abia acum ca exista Spotify? zici ca sunt fraiera clasei! De când cu Spotify am aflat ca exista un băiat pe care îl cheamă Justin Biber care e un fel de Freedy al mileniarilor)

Si ca sa imi updatez cunoștințele muzicale acum ascult o formație de băieți care cânta în coreeana (da, mah, știu, sunt ciudată, da’ e numai o etapa!) (Ce vreți, chiar si Piccaso a avut mai multe etape in viata lui artistica).

I-am transmis lui Freddy ca il iubiți, asta ca sa nu fie nevoie sa faceți si voi un drum pana aici.

PADURILE DE MANGROVE

In drumul vostru catre plajele /resorturile pentru care ati ales Zanzibar va puteti opri sa vizitati padurile de mangrove.

Daca va întrebați ce sunt mangrovele: niște copaci care cresc în nisip/nămol. Mda, natura are modul ei de a se adapta condițiilor.

Ca semn al trecerii mele pe aici am plantat si eu o mangrova. Unde prin „plantat” = arunci in nămol o seminta a copacului, care seamana cu o păstaie de fasole. Daca se împlânta în nămol, se numește ca ai plantat un copac. Copacul meu va creste în parcul național al insulei.

SAFARI. BLUE SAFARI

Si daca tot ati ajuns până la mijlocul lumii, ar fi păcat sa nu optați pentru un Safari. Ca tot sunteți in Africa! Noi am ales BLUE SAFARI. Adica un fel pe safari pe mare.

Pentru ca sunteți în Africa, băieții va vor îmbarca pe niște ambarcațiuni, gen coaja de nuca, care va vor duce până în mijlocul marii si va vor arunca în apa. Ca sa faceți snorkeling.

Cand va rezervați acest Safari nu uitati ca sunteți in Africa! Si ca mergeți in Safari! Deci nu va așteptați sa va îmbarce în bărci cu motor de ultima generație. Alea sunt pe celelalte insule .

Am stat înghesuiți pe o barca, de parca eram refugiații sirieni care se pregăteau sa traverseze Marea Mediterana. Si mi-a placut fiecare minut petrecut pe barca aia.

Băieții m-au aruncat în apa, în mijlocul oceanului. Cred ca as fi putut sa rămân acolo. Nu am făcut scuba niciodată (stiu, nu e timpul pierdut !) dar senzația aia când iți bagi capul in apa si ii vezi fundul care e la 20 de metri sub tine e de mare angajament.

Ceea ce e fascinant pentru mine, pe persoana fizica, este faptul ca eu sufăr de rău de înălțime. Practic ești suspendat undeva la 20 de metri de pământ. Si între tine și pământ nu percepi un gol. Când zici ca o sa te prăbușești, realizezi ca între tine și pământ e un scut care nu te lasă. Si apoi, după ce te obișnuiești cu senzația, care e egala cu a te arunca cu parașuta ( nu, nu am sărit cu parașuta! nu, nu am pe lista sa sar cu parașuta! ) încep sa apară de nicăieri bancuri de pești de toate culorile. Si vezi fundul apei. Mai are rost sa zic cam ce senzațional poate sa fie?

Ziua a fost memorabilă pentru mine. Și doar pentru faptul ca în momentul în care arunci o amețită în mijlocul zilei, în mijlocul apei, în Africa, te aștepți ca să se prăjească ca un rac la foc mic. Well done, sun of Africa !

THE ROCK

Dacă tot ați ajuns pe insula, o vizita la restaurantul THE ROCK ar trebui sa fie pe lista voastra. Ma rog, rectific, nu trebuie, dar pe lista noastra a fost!

Restaurantul e faimos în întreaga lume datorită amplasării: pe o stanca, în mijlocul marii. Pentru că în Zanzibar am văzut și înțeles ce înseamnă flux-reflux, daca rezervarea voastră ( yep, e cu rezervare! ) e la prânz atunci veți putea ajunge la restaurant pe pamant. Daca rezervarea e pentru masa de seara, atunci veți avea nevoie de o barca sa va aduca pînă la intrarea în restaurant.

Fluxul Refluxul înseamnă ca apa se retrage aproape 2 km dimineata, iar seara pe la ora 5 locul e complet inundat.

Locul e spectaculos si unic. Cum am spus, nu trebuie neapărat sa treceți pe acolo.

Dar ar fi păcat sa nu o faceți !

Bun ,acum sa nu uitam motivul pentru care ați plătit o căruța de bani si ati traversat o jumătate de glob:

Toate clișeele alea enervante, scrise de agențiile de turism gen: paradis, superb, excepțional, mirific, fără răsuflare etc,etc SUNT ADEVARATE.

Nu știu sa descriu ce și cum. Ca și eu am încercat sa înțeleg zilele alea în care am fost in Zanzibar.

Poate ca lumina, culorile, energia, viteza vântului, lungimea de unda de propagare a sunetului, unghiul Alpha în care cade lumina…

Habar n-am. Dar cei care cer o căruța de bani pe o excursie știu clar ca merg la sigur. Nu cred ca cineva cere banii înapoi.

Puteți liniștiți sa va faceți toată vacanța doar pe plaja din Zanzibar. O sa va simțiți răsfățați. Si de oameni și de natura.

Resortul în care am stat și-a meritat toți banii. Intr-o locație liniștita, cu o plaja la 3 metri de ieșirea din camera plus toate facilitățile unui hotel de 4 stele cu scor fabulos pe Tripadviser.

Ceea ce cu adevarat m-a dat pe spate au fost apusurile de soare din Zanzibar.

Daca as ști sa scriu poezii, cred ca as fi putut sa scot un volum, numai despre cum apune soarele in Zanzibar.

Sunt absolut convinsa ca dacă Bacovia ar fi văzut apusurile din Zanzibar alta ar fi fost viata noastră de liceeni .

In timp ce am beneficiat de cele mai senzaționale apusuri ever nu m-am putut abține sa nu mă între : de ce bogații merg la Mamaia? Ca acolo răsare soarele și trebuie sa te trezești la ora 5, cu noaptea în cap, ca sa prinzi 3 minute jumătate de eveniment.

Si de ce in Zanzibar, India, Bali soarele apune în mare? Ca eu știam ca răsare. Mda, probleme existențiale majore. Dar ați prins ideea.

Ideea este ca apusurile de soare si-au meritat toți banii. Plus bacșiș.

Tanzania e o țara săraca. Oamenii aia care lucrează în resort trăiesc cu 1 Dolar pe zi.

Fiecare excursie a mea care a presupus ieșirea din spațiu securizat și antiseptic european a însemnat o mare lecție.

M-am întrebat în Zanzibar dacă oamenii ăștia sunt fericiți. Bine, același lucru m-am întrebat și în India. Si în Bali. Si în jungla peruana.

Cred ca noțiunea de fericire e o tâmpenie inventata de un reprezentat al lumii civilizate. Celebra piramida a lui Maslow e un bulshitt pentru oamenii din aceste zone.

Noi (când spun noi- mă refer la noi-civilizați, bogați și aroganți ) am pierdut lupta cu noi în momentul în care ne-am amanetat viitorul pentru o casa, o mașina, un trai mai bun- orice ar însemna asta. Ne gândim cu disperare la ziua de mine, la ratele noastre pe 20 de ani. Pe când reușim, cu eforturi monstruoase sa ne fi cumpărat ultimul model de telefon, apare up-gradarea versiunii pentru care am plătit bugetul unui stat african pe 1 an. Si o luam de la început. Ne măsuram fericirea cu ultima versiune de mașină, ultimul gaget, ultima colecția a lui X ulescu.

Suntem atât de aroganți incat semnam contracte de credit pe 20 de ani, convinși fiind ca nimic nu ne va da peste cap cash-flow ul. Moment in care nu mai vorbim de azi, ci mereu de ce vafi maine. Avem nevoie de job, oricare ar fi ala, pentru următorii 20 de ani!

Marketingul plus nevoia de validare sociala (doamne, cate vieți risipite, cate vise îngropate…)

Cand ajungi intr-un loc, ca Africa de exemplu, un pic din toate concepțiile tale indestructibile despre lume si viată ți se clatină.

Oamenii aia (India, Bali, Africa) ar trebui, conform normelor noastre, sa fie muritori de foame. Si sunt, conform standardelor .

Conform realității de la fata locului: rad, se bucura, iubesc, își cresc copiii.

Nu poti sa nu te întrebi de ce nu sunt deprimați, de ce nu le citești îngrijorarea pentru ziua de mâine pe fata. Ei știu ca economia mondiala se prăbușește, ca Bitcon are o creștere fabuloasa, ca industria auto virează către modelele electrice?

Dar oare ii interesează?

Ei traiesc pentru ziua de azi! Pentru ca ei azi trebuie sa pescuiască ca sa mănânce! Azi! Nu mâine, nu ieri.

Cateodata stau si ma gândesc ca aceste popoare presupus sărace sunt mai adaptate pentru supraviețuire decât noi. Daca noua ne iei curentul, ai terminat povestea.

Cu smerenie ma gândesc ca de fapt viața mea, cu toate zbaterile existențiale, fără fond, nu e cu nimic mai prețioasă decât viața lor.

Si da, de fiecare data când ma întorc în Europa zic: noi suntem tâmpiți! nu ei!

Ma tine 3 zile, pentru ca apoi reintru în malaxorul existențial. Are grija de asta: oculta mondiala, banca și șeful șefului meu.

Zanzibar a fost pentru mine încă o lecție. Am venit convinsa ca o sa lenevesc sub un palmier si o sa îmi proclam a mia ora superioritatea de european civilizat.

Si am fost întampinata de salutul locului: HAKUNA MATATA. In traducere „no trouble” sau „no worries” .

Deci :Zanzibar

Zanzibar e locul unde oamenii nu se grăbesc. Nu au motive sa o facă. Totul are un ritm propriu. Dimineața, dacă ceri un cappucino, se întâmpla ca laptele sa se fi terminat. Asa ca aștepți până omul mulge vaca. Hakuna Matata, capuccino o sa il servim intr- o jumătate de ora.

Zanzibar e locul unde Rozica, chiropracticiana care mi-a pus oasele la loc, in SPA ul de 4 stele si jumătate m-a întrebat de ce femeile din Romania folosesc chirurgia plastica. Ce e cu noi? Ce probleme avem? De ce suntem asa de nefericite incat nu ne acceptam frumusețea cu care suntem binecuvântate? Si de ce suntem atât de rigide, incat are nevoie sa își pună la treaba toate cunoștințele și tehnicile de chiropracticiana ca sa reușească sa ne relaxam un pic. Nu am știut ce sa ii răspund.

Zanzibar e locul unde mănânci exact cat ai nevoie. Nu vei găsi tone de fructe la masa, ci doar ceea ce au reușit sa culeagă in ziua respectiva. Daca vreti abundenta atunci alegeți Turcia. Aici veți manca ceea ce oamenii au reușit sa pescuiască/culeagă în ziua respectiva.

Zanzibar e locul unde sunt 25 de grade ziua, 25 de grade noapte, 25 de grade în apa marii. Echilibrul perfect. Hakuna Matata!

Zanzibar e locul unde l-am întâlnit pe Cornel, șamanul neamț care e digital nomad. Cornel mi-a spus la o cafea ca stelele mele sunt superbe și ca viata mea va fi minunata. Ca ma sfătuiește sa îmi fac mii de planuri, în Excel, dar apoi sa le arunc în primul RecicleBin si sa Jump! Pentru ca, Hakuna Matata!

Zanzibar e locul unde am numărat stelele si m-am întrebat, la fel ca în desertul peruan dacă oamenii ăștia vad aceleași stele ca și noi.

Zanzibar e locul unde mi-am pus încă o data întrebarea: Ce ne face cu adevărați fericiți? Da, trebuie sa ies din starea de confort oferita de Europa ca sa stau și sa îmi pun întrebări despre lume și viata .La Paris sunt disperata sa nu ratez următoarea stație de pe magistrala colorata.

Trebuie sa mergi până la capătul lumii ca sa ai momente din acestea de gratie? Nu! Dar pentru mine călătoriile astea au fost revelatoare.

Zanzibar are un alt ritm, o alta frecventa, o alta culoare, un alt miros.

Zanzibar e locul unde oamenii aia trăiesc cu 1 USD pe zi. ( Informatia asta mi-a dat 404 Error ! Alo,domnu’ Bill Gates ! Ba, Bill !!! Ce kkt de cip ne-ai instalat ?? Sper ca noua versiune e mai ok ! ….1 USD pe zi !!!! Opriți planeta ,ca vreau sa cobor ! )

( Pfoi,si apusurile din Zanzibar..am zis de astea,nu ? )

Zanzibar e locul in care am salutat în fiecare dimineața cu HAKUNA MATATA.

M-am intors in Europa.

E gri, vorbim again despre lockdown.

As vrea sa salut cu HAKUNA MATATA, dar am rate la banca. Eu si toti cei din jurul meu.

Dimineața îmi dau pe fata cu o tona de creme, pentru ca tenul meu sa fie hidratat si vitaminizat si sunt îngrijorata ca îmi lipseste o crema cu ulei de coada șoricelului cules dimineața. O influencerita a zis ca crema aia e mandatory.

Lumea e îngrijorata de faptul ca ultimele colecții ale marilor branduri sunt în întârziere pentru ca exista o criza a lipsei de containere maritime cauzata de blocajele din ultimul an.

Ultimul model de telefon nu are review uri bune pentru camera foto, deci va trebui sa mai aștept ca sa îl schimb, iar Europa discuta de interzicerea mașinilor pe benzina si motorina.

Europa vrea sa devina Green si se vor arunca pe masa miliarde de Euro.

Cateodata, cand inchid ochii seara, sunt iar Zanzibar.